Analiza riscurilor

Ecuația simplificată a unui dezastru presupune luarea în calcul a riscului de dezastru prin însumarea riscului de hazard și a gradului de vulnerabilitate; dacă reducerea riscului de hazard presupune acțiuni de modificare a cauzelor, reducerea vulnerabilității elementelor afectate presupune acțiuni de reducere a efectelor.

Aprecierea riscului în caz de dezastre este foarte importantă, în condițiile în care hazardele interacționează la diferite nivele spațiale și temporale, cu dezvoltare la nivel local, regional și internațional. Pe lângă studiul individual al potențialelor hazarde, este importantă o înțelegere multidisciplinară și o analiză integrată a diferitelor procese, în condițiile în care de multe ori dezastrele sunt complexe (un hazard poate genera un dezastru, care la rândul său poate genera un alt hazard, sau un dezastru subsecvent).

 

Evaluarea vulnerabilității este o componentă cheie a managementului riscului; se impune evaluarea calitativă și cantitativă a vulnerabilității obiectelor și a sistemelor expuse la risc de dezastru.

Evaluarea posibilelor distrugeri ale unor sisteme, ale infrastructurii, ale mediului, ale societății reprezintă baza managementului financiar al riscurilor, însă vulnerabilitatea reprezintă încă un concept insuficient clarificat din punct de vedere științific. O cuantificare riguroasă este foarte dificilă mai ales în relație cu distrugerile indirecte ce apar în urma unui dezastru – distrugerea socială, moștenirea culturală, sistemele de mediu.

Se pot menționa câțiva factori care contribuie la creșterea gradului de vulnerabilitate la dezastre:

a) cauze fundamentale – grad de sărăcie, acces limitat la resurse, model cultural al populației;

b) deficit de educație, de abilități, de investiții locale, capacitate redusă de intervenție a instituțiilor publice;

c) grad de urbanizare, degradarea mediului, creșterea populației, stare de tranziție a modelelor culturale/set de valori;

d) condiții de nesiguranță;

e) mediu fragil – locații periculoase, clădiri și infrastructură cu grad mare de pericol;

f) economie locală fragilă – nivel scăzut de trai;

g) lipsa de informare și de conștientizare a publicului.

Metodele de apreciere a riscului reprezintă elemente esențiale în cadrul efortului metodologic de înțelegere a potențialelor efecte ale hazardelor asupra activităților umane și asupra mediului. Se dezvoltă astfel tehnici care să furnizeze o vedere integrată în timp și spațiu a analizei riscului pentru a sprijini formularea strategiei de management al riscului.

Managementul integrat al riscului cuprinde atât aprecierea riscului și evaluarea vulnerabilității, cât și posibilitatea apariției unor factori de influență cu grad mare de imprevizibilitate. Se susțin astfel măsuri și metode de prevenire și de implementare a activităților de monitorizare, înregistrare, previziune, avertizare timpurie, luare a deciziilor și a sistemelor de management.

În cadrul proiectului CROSSRISKS se va realiza un inventar al vulnerabilităților existente la nivelul celor două județe componente ale Euroregiunii Bihor Hajdu-Bihar (respectiv județele Bihor și Hajdu-Bihar), se va construi o bază de date istorice aferentă celor mai importante riscuri respectiv se va analiza impactul socio-economic al riscurilor identificate.

Această sub-activitate va permite ulterior definirea unei Strategii comune de Prevenire a Riscurilor și Management al Dezastrelor la nivelul Euroregiunii Bihor Hajdu-Bihar, care să reprezinte principalul instrument de planificare și integrare a capacităților la nivel transfrontalier în vederea îmbunătățirii calității intervențiilor în situații de urgență.